„ZIUA BUCUREȘTIULUI” sărbătorită la Biblioteca Metropolitană, prin diverse evenimente cultural-artistice. Expozițiile deschise ieri pot fi admirate, până la sfârșitul lunii septembrie
Biblioteca Metropolitană București (BMB), prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, a sărbătorit ieri „ZIUA BUCUREȘTIULUI”, prin organizarea mai multor evenimente cultural-artistice, care au avut loc, pe parcursul întregii zile, atât la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, cât și în filiale și la Mediateca BMB. Evenimentele au avut ca scop conștientizarea importanței datei de 20 septembrie, ca primă dată de atestare documentară a Capitalei țării noastre.
„În urmă cu 564 de ani, într-un hrisov al domnitorului Vlad Țepeș, apărea, pentru prima dată, numele Capitalei noastre. Prin intermediul acțiunilor pe care BMB le-a organizat, cu această ocazie, ne-am dorit să cultivăm sentimentul de apartenență locală, prin conștientizarea valorii patrimoniului cultural și peisagistic bucureștean, precum și determinarea creșterii ponderii BMB, ca mijloc nonformal de informare, învățare și culturalizare”, a declarat managerul Bibliotecii Metropolitane București, Ramona Ioana Mezei.
„ZIUA BUCUREȘTIULUI” a fost sărbătorită, pe tot parcursul zilei, având loc, simultan, mai multe evenimente cultural-artistice, printre care:
👉 În prima parte a zilei, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al BMB, din str. Tache Ionescu, nr. 4, a fost deschisă o expoziție de artă fotografică „București – Case Vechi – Elemente de arhitectură” și o expoziție de cărți poștale, cu imagini ale parcurilor din perioada interbelică, din cadrul Colecției „Bucureștii Vechi”.
„La Sediul Central ”Mihail Sadoveanu” vă așteptăm cu două expoziții: prima prezintă cărți poștale, tipărite în perioada 1925-1944, cu imagini ale parcurilor bucureștene. Parcul Carol a fost contruit în 1906 și a continuat să fie cel mai important parc al Bucureștiului, până la mijlocul anilor `30. Cișmigiu este un alt parc ale cărui imagini din perioada interbelică se regăsesc în expoziția noastră. Este cel mai vechi loc de promenadă din București, amenajat în stilul marilor grădini englezești și care, practic, a răsărit dintr-o baltă. Avem și cărți poștale cu parcul Herăstrău, unde, încă din anii 1800, lumea bună și elegantă a Micului Paris se plimba pe malurile lacului Herăstrău. A ramas și acum zona preferată a bucureștenilor pentru relaxare, socializare și plimbare”, a mai declarat managerul Bibliotecii Metropolitane București, Ramona Ioana Mezei.
Colecția de cărți poștale a fost emisă între anii 1925-1944. Cele din colecția Parcul Carol I, prezintă clădiri care s-au construit în timpul și pentru expoziția jubiliară din 1906. Cea mai mare parte a acestor clădiri nu mai există astăzi. Dintre acestea, doar Arenele Romane și Castelul Vlad Țepeș au rămas neclintite, de-a lungul timpului, și pot fi admirate și astăzi, în același loc. Moscheea a fost mutată, iar Muzeul Militar a fost desființat, în locul lui fiind ridicat mormântul Eroului Necunoscut. Iar cărțile poștale din colecția cu Parcul Carol al II-lea sunt emise cu prilejul „Lunii Bucureștiului”, o manifestare exclusiv culturală, inițiată de Regele Carol al II-lea, pentru glorificarea sa personală.
Cea de-a doua expoziție deschisă la Sediul Central prezintă fotografiile Bucureștiului, realizate de cunoscutul arhitect Mihai Gheorghiu. Sunt fotografii de detaliu, care scot în evidență elemente de arhitectură ale caselor din București, atât din perioada interbelică, cât și arhitectură nouă, casele verzi ale capitalei, sculpturi, fântâni, precum și alte monumente de arhitectură, imagini din spatiul public al Bucureștiului, dar și din Cimitirul Bellu, fotografii ale intrărilor cu atlanți și cariatide și imagini cu clădiri emblematice ale Capitalei, în nocturnă.
Cele două colecții de la Sediul Central rămân deschise și pot fi admirate de publicul bucureștean, până la sfârșitul lunii septembrie.
De la ora 17:00, Sala Auditorium a găzduit spectacolul de muzică și poezie intitulat „La București, birjar, la București!”, cu melodii ale Bucureștiului de altădată și o scurtă scenetă a piesei de teatru „D-ale Carnavalului”, de I.L. Caragiale, interpretate de sopranele Daniela Ciociea și Anfisa Fugaru, acompaniate de pianistul Cosmin Pătrana. Amfitrionul evenimentului a fost actorul Mihai Baranga.
👉 La Mediateca BMB, din Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4, la orele prânzului, au fost deschise patru expoziții: o expoziție de fotografie „Bucureștiul de altădată”, o expoziție de carte și de schițe în creion ale monumentelor din Sectorul 2, o expoziție retrospectivă despre București, cu albume din perioada 1930-1931 și o expoziție de cărți poștale editate cu ocazia „Lunii Bucureștilor”, în 1936. Momentul a fost urmat de un tur ghidat, pe traseul cultural „Pe urmele lui Mircea Eliade”, având ca punct de plecare filiala „Dimitrie Cantemir”, un atelier de lectură din creații literare despre București și o sesiune de proiecții documentare.
La fel ca și cele de la Sediul Central, și expozițiile deschise la Mediateca BMB pot fi admirate de publicul bucureștean, până la sfârșitul lunii septembrie.
Evenimentele au urmărit conștientizarea valorii patrimoniului cultural bucureștean, prin rememorarea trecutului, și cultivarea sentimentului de apartenență locală, de creștere a respectului față de moștenirea lăsată de înaintașii noștri.
„ZIUA BUCUREȘTIULUI” a marcat 564 de ani de la atestarea documentară a Capitalei, prima mențiune documentară a „cetății București”, ca reședință domnească, datând din 20 septembrie 1459, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș, domn al Tării Românești (1448; 1456–1462; 1476), redactat în slavonă, limba oficială, de cancelarie a Țării Românești.
Vă așteptăm, cu drag, să ne treceți pragul!
Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci publice, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului București, care facilitează accesul la informare și lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziția publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureștiului, BMB contribuie activ la îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.