În perioada 11-14 aprilie 2019, Biblioteca Metropolitană București (BMB) va derula proiectul „Cartea, itinerar la Chișinău”, în cadrul căruia vor avea loc mai multe activități specifice: transfer de cărți cu titlu gratuit Bibliotecii Municipale B.P Hasdeu, Chișinău, Republica Moldova, un schimb de experiență a 15 bibliotecari din rețeaua BMB cu bibliotecari ai instituției omoloage și participarea unei persoane la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, aflat a XXIII-a ediție. În cadrul Salonului se va desfășura Conferința „Biblioteca și educația non-formală” unde vor fi abordate aspecte cu referire la contribuția bibliotecilor la educația non-formală a tinerei generații, în cadrul căreia persoana desemnată de BMB va susține o lucrare.

Timp de patru zile, delegația BMB va vizita sediile Bibliotecii Municipale B.P Hasdeu unde va avea întâlniri cu conducerea bibliotecii și cu partenerii acesteia, în urma cărora va avea loc un schimb de bune practici privind activitatea și organizarea diferitelor departamente ale bibliotecii din Chișinău. Cu această ocazie vor fi discutate și viitoarele proiecte comune. De asemenea, delegația BMB va vizita și alte instituții publice din Chișinău, printre care Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei și Parlamentul Republicii Moldova.

Un schimb de experiență similar între bibliotecarii din Chișinău și cei din București a avut loc și în anul 2018. Un număr de 40 de bibliotecari de la Biblioteca B.P. Hașdeu, din Basarabia au participat în perioada 22-29 iulie 2018 la un program de formare profesională la București.

Cu acest prilej, Biblioteca Metropolitană București va transfera cu titlul gratuit 3000 de cărți Bibliotecii Bogdan Petriceicu Hasdeu, reprezentând ultima tranșă din cele 20.000 unități pe care BMB s-a angajat să le transfere bibliotecii din Chișinău.

Vineri, 15 martie 2019, Biblioteca Metropolitană București a găzduit un eveniment organizat de Editura Kult, lansarea cărţii „Unirea – Măreţia unui timp, Dicţionar de personalităţi şi instituţii”, eveniment ce se înscrie în Programul Național „2019 – Anul Cărții în România”.

Cu acest prilej, au susținut alocuțiuni directorul general al Bibliotecii Metropolitane București, Ramona Ioana Mezei, cât şi doi dintre co-autorii dicționarului, Carmen Bulzan, profesor universitar, doctor în sociologie, la Facultatea de Psihologie a Universității Ecologice din București și Gabriela Gârmacea, profesor de limba română la Onești, autoare a mai multor lucrări.

Lucrarea își propune să prezinte modul în care a apărut, s-a dezvoltat și s-a înfăptuit idealul unității naționale. Subtitlul „Dicționar de personalități și instituții” constituie o trimitere la o structură clasică, însă autorii (cercetători, profesori și studenți) și-au propus să treacă dincolo de canon și să prezinte publicului o informație accesibilă din perspectivă psiho-sociologică, pornind de la surse bine alese și documentate. O galerie a exemplarității, care are rolul de transcende timpul și de a se adresa tuturor generațiilor viitoare.

Măreția timpului lor și al nostru a fost reprezentat de Unire.

Evenimentul s-a încheiat cu un recital, susținut de pianistul Ionuţ – Gabriel Banu.

Luni, 11 martie, începând cu ora 17:00, a avut loc ediția a II-a a „Cenaclului Literatorul”.

Tema întâlnirii „Din sângele Tatălui, în sângele Fiului” nu a fost aleasă întâmplător, i-a adus laolaltă pe Constantin Preda și Constantin Romulus Preda, tată și fiu, poeți în toată puterea cuvântului, în sala Auditorium a Sediului Central al Bibliotecii Metropolitane București.

În centrul discuției a fost Constantin Romulus Preda, aflat la cel de-al șaselea volum de versuri, „Te iubesc, nu mai am margini”, în prezența unor invitați importanți, ca Valentina Pituț, văduva marelui poet român Gheorghe Pituț, pictorul Jan Albu, debutanți, precum Raluca Gherghel și Daniel Ciobanu, dar și studenți de la Facultatea de Litere a Universității din București.

Timpul este ciclic, iar dovada este chiar această întâlnire a cenacliștilor, deoarece pentru o clipă ne-am reîntors, parcă, pe vremea Literatorului condus de Alexandru Macedonski, deși amfitrion era poetul și ziaristul Silviu Popescu. A fost un moment al readucerii în prezent al episoadelor frumoase, pline de trăire, în care cenaclurile literare, poetice formau modele și ofereau mentori, iar pe cei mai promițători îi ridicau la rangul de inițiați, deoarece nu formau epigoni, ci ucenici.

De altfel, în această întâlnire a Cenaclului, a fost propusă candidatura lui Constantin Preda pe lista propunerilor românești pentru premiul Nobel pentru Literatură.

„Cenaclul Literatorul” funcționează în colaborare cu revista „Literatorul”, revitalizată într-un nou format la sfârșitul anului 2018 și continuă tradiția începută de Alexandru Macedonski și își propune să sprijine autorii talentați aflați la început de drum de poezie, proză și dramaturgie.

Luni, 4 martie, începând cu ora 18:00, vă invităm la Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, din Șoseaua Mihai Bravu, Nr. 4, Sector 2, la vernisajul unei expoziţii inedite de pictură şi sculptură, din cadrul Stagiunii Permanente de Artă Plastică Temeiuri, avându-i ca semnatari pe Gruia Rotariu și Ion Bolocan şi ca invitat de onoare pe criticul de artă Vladimir Bulat.
Stagiunea Permanentă de Artă Plastică este un proiect lansat în anul 2005 şi a adunat de-a lungul timpului 98 de artişti din 15 ţări şi 10 critici de artă.
„Starea de incertitudine, de nesiguranţă, de buimăceală cred că am parcurs-o fiecare dintre noi la un moment dat al vieţii. De asemenea, starea neplăcută de neputinţă generată de cine ştie ce context face ca energia vârstei generaţiei din care fac parte să apară aproape ca un strigăt de disperare, după care urmează trăirea atât de puternică de a merge înainte şi de a încerca din nou. Toate aceste frământări generează teme cromatice în universul meu artistic”. (Gruia Rotariu)
„Sculpturile mele în mare parte redau corpul uman și, cât de mult nu m-aș strădui să ocolesc acest fapt, nu este cu putință, pentru că omul este cea mai reușită figură gândită vreodată”. (Ion Bolocan)
Iubitorii de artă figurativă vor putea vizita expoziţia în perioada 4 martie – 4 aprilie 2019, găzduită la Artotecă şi îngrijită de criticul de artă Radu George Serafim.
Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti este deschisă celor interesaţi, aceştia sunt invitaţi să ne treacă pragul, să viziteze expoziţia şi să întâlnească artiştii preferaţi.

Vineri, 18 ianuarie 2019, la sediul UZP din București, a fost semnat un acord de parteneriat între Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, reprezentată prin Doru Dinu Glăvan, în calitate de președinte și Biblioteca Metropolitană București, reprezentată de doamna  Ramona Ioana Mezei, în calitate de director.

Obiectul contractului îl constituie promovarea reciprocă a proiectelor și imaginilor celor două instituții, cu ocazia tuturor evenimentelor și manifestărilor organizate de părțile semnatare pe toată perioada anului 2019, cu drept de prelungire în anii următori.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este persoană juridică, apolitică, neguvernamentală,  neconfesională, cu deplină autonomie, înființată pe durată nelimitată, a cărei activitate se desfășoară conform legii române, a statutului și a reglementărilor interne. Este o asociație profesională de creație publicistică, jurnalistică, a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare, devenită de utilitate publică prin HG 472/07.05.2008.

Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului București publice, care facilitează accesul la informare și lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziția publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureștiului, BMB contribuie activ la îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.

Biblioteca Metropolitană București vă invită marți, 22 ianuarie, de la ora 17:30, la Sediul Central din Str. Tache Ionescu, Nr. 4, la „Mica Unire Muzicală”, un concert de muzică clasică românească dedicat Unirii Principatelor Române.

Sopranele Manuela Mocanu și Alina Bottez, basul Ștefan Cârstea și baritonul Eugen Secobeanu, artiști în cadrul proiectului permanent al BMB – „Opera la bibliotecă”, alături de actrița Crenguța Hariton au pregătit un program special dedicat acestui eveniment istoric.

Repertoriul va include fragmente din muzica românescă de operă, dar și alte piese muzicale ale compozitorilor naționali cunoscuți, însoțite de scurte momente teatrale ce ne vor aduce aminte de actul Unirii Principatelor Române.

Ca la toate activitățile desfășurate de către BMB, intrarea este gratuită, iar accesul în sală se face în măsura locurilor disponibile.

Biblioteca Metropolitană București a sărbătorit în perioada 12 – 15 ianuarie „Ziua Culturii Naționale”, printr-o serie de evenimente-omagiu lui Mihai Eminescu, alături de mari actori și muzicieni români.

Primul eveniment a avut loc în data de 12 ianuarie la Artoteca BMB, unde în semn de omagiu adus poetului național, sub motto-ul “porni Luceafărul”, Lecția de poezie a adus ascultătorilor versuri inedite în lectura autorilor: George Călin, Nicoleta Tudor, Vasilica Ilie, Dumitru Bădiță, Claudia Bota, Liliana Liciu, Florin Grigoriu, Adrian Bulgaru, Liliana Popa, Daniela și Florin Căprar, Ioan Rațiu, Magda Băcescu, Ștefan Apostol, Doina Ghițescu, Maria Niculescu și Gabriela Tănase.

Luni, 14 ianuarie, la Palatul Național al Copiilor, doi mari artiști ne-au oferit o adevărată lecție despre Eminescu, profundă, electrizantă și plină de viață. Maestrul Dorel Vișan a recitat ca nimeni altul din poetica eminesciană, în acordurile Flautului de Aur, mânuit de Ioan Bogdan Ștefănescu. Seara a fost deschisă de Ramona Ioana Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București, care a evocat importanța „Zilei Culturii Naționale”, cât și personalitate geniul creator, care a fost Mihai Eminescu.

”15 ianuarie nu a fost aleasă întâmplător. Este o zi importantă pentru cultura românească, este data de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu, poet, dar și prozator, dramaturg, ziarist, filozof. Ziua Culturii Naționale nu este numai o zi în care îl celebrăm pe Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, este și o zi de reflecție asupra culturii românești, asupra esenței românismului din sufletul fiecăruia dintre noi. Biblioteca Metropolitană București vă invită în această seară la un memento, dedicat celui care a scris Memento Mori, nemuritorul Eminescu. Versuri profunde, cuvântate meșteșugit de maestrul Dorel Vișan, vor picta universul pe notele Flautului de Aur, al domnului Bogdan Ion Ștefănescu.

Îi mulțumim maestrului Dorel Vișan pentru onoarea pe care ne-a făcut-o participând la acest eveniment dedicat „Zilei Culturii Naționale”, organizat de Biblioteca Metropolitană București, îi mulțumim domnului Ion Bogdan Ștefănescu, cel mai mare flautist pe care îl are România. […]Așadar momente deosebite, străjuite de Eminescu, Făclie de Veghe.”, a afirmat Ramona Ioana Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București.

„Lecția Eminescu” oferită publicului spectator de către Dorel Vișan răspunde unei întrebări și unor controverse din lumea literară românească. Maestrul a explicat că opera lui Eminescu nu trebuie predată în școală românească după modele primare, ci trebuie tratată ca o simfonie, pentru a putea fi sincronizată cu epoca și, desigur, înțeleasă, la valoarea ei supremă. Seara a fost un regal.

În data de 15, la Biblioteca Dimitrie Cantemir, poezia eminesciană a răsărit „Din valurile vremii”, alături de actorii Ionuţ Kivu, Irina Ungureanu și de grupul coral Pro Contemporania în aplauzele unei alte săli pline.

Evenimentele din 14 și 15 ianuarie s-au bucurat de participarea unui public numeros, de toate vârstele, care după propriile mărturisiri, a putut descoperi o altă față a poeziei eminesciene, diferită de interpretarea ce poate fi găsită cu ușurință în manualele școlare.

În paralel cu aceste mari evenimente, filialele bibliotecii au derulat activități menite să marcheze cum se cuvine „Ziua Culturii Naționale”. Astfel, utilizatorii bibliotecilor Nicolae Labiș, Gheorghe Șincai, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Lucian Blaga și George Topîrceanu au fost întâmpinați cu expoziții de carte dedicate operei eminesciene, în timp ce bibliotecile Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu au sărbătorit 15 ianuarie printr-un atelier, respectiv un cenaclu, ambele dedicate copiilor din ciclul primar ce au dorit să descopere un Eminescu diferit de cel din cărțile de școală.

Parteneri: Pro Contemporania, The Culture Hub, Societatea Culturală „Apollon” România

Biblioteca Metropolitană București a lansat „Basmul Unirii”, rezultatul unui proiect dedicat Anului Centenar, menit să aprofundeze cunoştinţele pe care copiii le au cu privire la Marea Unire, la care 26 dintre filialele BMB s-au putut implica în organizarea şi derularea activităţilor, basmul devenind astfel itinerant. Ceremonia de lansare a basmului a avut loc marți, 11 decembrie, la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor.

„Basmul Unirii” este un frumos exerciţiu de imaginaţie colectivă, care ilustrează conceptul Unirii, văzut prin ochii copiilor.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul doamna Ramona Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București, domnul Claudiu Daniel Catană, consilier general al Primăriei Municipiului București și doamna Zvetlana Preoteasa, director general al Centrului de Proiecte Educaționale și Sportive București PROEDUS din cadrul Primăriei Municipiului București.

„Poate vă întrebați de ce un basm? Pentru că basmele, am considerat noi, joacă un rol extrem de important din punct de vedere educativ. Prin intermediul poveștilor copiii pot descoperi lumea, iar „Basmul Unirii”, pe care avem onoarea să vi-l prezentăm în această seară, este un frumos exercițiu de imaginație colectivă, este ilustrarea conceptului Unirii prin ochiii copiilor prezenți în această seară, aici, la Palatul Copiilor. Personajele fantastice au fost minunat reprezentate, iar valori ca dreptate, adevăr, solidaritate, dar și curaj au fost caracteristici pe care copiii le-au atribuit personajelor create în acest basm. Aș vrea să vă spun că atât textul, cât și desenele aparțin în totalitate copiilor. Acesta este basmul, creat de voi, dragi copii. Vreau să vă mulțumesc  tuturor celor care ați pus suflet în crearea acestui basm, tuturor copiilor, doamnelor bibliotecare, cadrelor didactice implicate. Mulțumesc de asemenea editurii RAO pentru înalta ținută grafică și pentru calitatea deosebită. Nu aș vrea să trec mai departe fără să spun faptul că acest basm este un concept al doamnei Zveltana Preoteasa, care se află alături de noi și îi mulțumim foarte mult pentru această idee minunată și îi mai mulțumim pentru sprijinul acordat în această seară în calitatea pe care o are în prezent, de director general al Centrului de Proiecte Educaționale și Sportive PROEDUS. Îi mulțumim încă o dată.”, a afirmat Ramona Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București.

În cadrul evenimentului publicul spectator a putut viziona filmul adaptat după Basmul Unirii, scris de copii, realizat de echipa teatrului „Licurici” a BMB.

În prezența unui public numeros, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București le-a înmânat celor 124 de copii care au scris basmul diploma de mic scriitor și primele exemplare tipărite ale Basmului Unirii.

De asemenea, în foaierul sălii de spectacol invitații au putut vedea și expoziția București 1918 – București 2018, realizată cu materiale inedite din biblioteca digitală a BMB, ce prezintă o comparație între Bucureștiul de acum 100 de ani și Bucureștiul de astăzi. Privitorul poate face o plimbare imaginară pe străzile vechii Capitale admirând biserici, monumente, clădiri ce marcau viața bucureșteană de acum un veac, realizând în același timp felul în care acestea s-au transformat sau au dispărut.

Biblioteca Metropolitană București vă invită să fiți martorii lansării unui basm creat de copii pentru copii, marți, 11 decembrie, începând cu ora 18:00, la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor.
Basmul Unirii este rezultatul unui proiect dedicat anului centenar, menit să aprofundeze cunoştinţele pe care copiii le au cu privire la Marea Unire, acest eveniment major din istoria românilor. Şi cum BMB este o reţea de filiale, 26 dintre ele s-au putut implica în organizarea şi derularea activităţilor, basmul devenind astfel itinerant.
Dar de ce un basm?
Pentru că basmele joacă un rol foarte important din punct de vedere educativ. Prin intermediul poveştilor, copiii descoperă lumea şi se pot plasa în situaţii de viaţă în afara contextului familial. Prin lupta dintre bine şi rău şi situaţiile conflictuale întâlnite, copiii învaţă strategii de viaţă, descoperă consecinţele unor fapte şi atitudini şi îşi însuşesc comportamente sociale pozitive. Pentru copiii participanţi, atelierele au creat oportunitatea lucrului în grup, stimulându-le creativitatea, imaginaţia, competitivitatea şi colaborarea în atingerea scopului comun.
Un proiect de basm…
Proiectul a fost conceput astfel încât să cuprindă ateliere de scriere creativă – de fapt uşor reactivă fiind bazat pe informaţia tematică – fiecare completat de câte o sesiune de creaţie grafică care să ilustreze textul. La atelierele, coordonate şi „mediate“ de bibliotecari, au participat copii cu vârste de la 4 la 12 ani, ghidaţi şi inspiraţi de resursele documentare avute la dispoziţie şi uniţi prin firul narativ al basmului.
…cu rezultate de basm
Basmul Unirii este un frumos exerciţiu de imaginaţie colectivă, care ilustrează conceptul Unirii, văzut prin ochii copiilor. Veţi vedea, în paginile basmului, cum elementele fantastice şi animaliere sunt minunat de prezente şi plăcut îngemănate, iar valori ca dreptate, adevăr, solidaritate şi curaj sunt caracteristici definitorii pe care copiii le-au atribuit personajelor nou create.
În prezența bibliotecarilor, a conducerii BMB, a însoțitorilor și invitaților, celor 124 de copii le vor fi înmânate primele exemplare tipărite ale Basmului Unirii și le va fi recunoscută public calitatea de scriitor… de basm. De asemenea, va fi prezentat filmul adaptat după Basmul Unirii, scris de copii, realizat de echipa teatrului „Licurici” a BMB.
În foaierul sălii de spectacol invitații vor putea vedea și expoziția București 1918 – București 2018, realizată cu materiale inedite din biblioteca digitală a BMB.